Ce specii sunt in Romania | Cum determinam specia | Cum traiesc | Ce mananca

Desi pare simplu, diferentierea speciilor ne poate conduce usor la aprecieri eronate. Ca si la oamenii, indivizii de testoase au caractere unice, ca rezultat al mostenirii genetice sau supravieturii intr-un anumit mediu. Pentru a determina corect specia din care provine un individ trebuie sa verificam toate caracteristicile morfologice. O anumita caracteristica poate sa nu fie intalnita la un individ, insa prezenta altora ne determina sa-l incadram cat mai bine cu putinta. De altfel specia este un concept teoretic, realizat de biologi pentru a lucra mai organizat cu indivizii lumii vii.

 

I. Partile componente ale carapacei si plastronului (vezi detalii - click aici). Uneori testoasele pot sa prezinte scuturi in sau placi in plus sau in minus, ori acestea sa fie deformate.

1. Carapacea este compusa din: scut cervical (Ce), cinci scuturi vertebrale (V1-V5), un scut sau o pereche de scuturi supracaudale (SC), patru perechi de scuturi costale (P1-P4), unsprezece perechi de scuturi marginale (M1-M11), câte un scut axial (Ax) si inghinal (Ig) sub fiecare coasta.

 

2. Plastronul este alcatuit din: o pereche de placi gulare (Ig), o pereche de placi humerale (Hum), o pereche de placi pectorale (Pec), o pereche de placi abdominale (Ab), o pereche de placi femorale (Fem) si o pereche de placi anale (An).

II - Testoasa de uscat sau testoasa de apa?

1. carapacea cornoasa, de culoare maron, galbui - testoasa de uscat (ierbivora)
2. carapace pieloasa, carapace si piele negre, maron inchisa sau negru-verzui, cu pete galbene sau portocalii - testoasa de apa europeana (carnivora)

III - Testoasa lui Hermann sau testoasa dobrogeana?

 

 

- diferentieri vizibile pe carapace (vezi detalii  - click aici):

a. Latimea scuturilor vertebrale V1, V3 si V4 este egala sau aproape egala cu latimea scuturilor pectorale 1, 2 si 3 la testoasa dobrogeana sau evident mai mica decat latimea scuturilor pectorale I, II si III la testoasa lui Hermann;

b. Latimea maxima a scutului vertebral V5 nu depaseste latimea maxima a celorlalte scuturi vertebrale la testoasa dobrogeana si este evident mai mare decat latimea celorlalte scuturi vertebrale, rar egala cu a scutului vertebral I la testoasa lui Hermann;

c. Lungimea suturii dintre scutul vertebral V4si V5 este practic egal cu lungimea mediala (masurata la mijloc) a scutului vertebral IV. La testoasa lui Hermann aceasta lungime este de 2 - 2,5 ori mai mica;

d.  Scutul supracaudal (SC) este de obicei divizat la testoasa lui Hermann, si nedivizat la testoasa dobrogeana;

e. Suprafata de contact dintre scutul cervical (Ce) si primul scut vertebral (V1) este extinsa evident inspre scutul vertebral si proeminent (iese in relief) la tesoasa lui Hermann. La testoasa dobrogeana scutul cervical este mic, ingust si nu iese in relief.

 

- diferentieri vizibile pe plastron la mascul (vezi detalii  - click aici) si femela (vezi detalii  - click aici)

f. Scutul axilar este mare si in contact cu scutul humeral la testoasa dobrogeana si mic, nefiind in contact cu scutul humeral la testoasa lui Hermann;

g. Scutul inghinal la testoasa dobrogeana este mare, vizibil daca privim plastronul testoasei, in mod obisnuit fiind in contact cu scutul femoral. La testoasa lui Hermann scutul este mic, practic invizibil daca privim plastronul testoasei, in mod obisnuit nefiind in contact cu scutul femoral;

h. Sutura dintre scutul femoral si scutul anal la testoasa dogrogeana traverseaza linia ce desparte cele doua parti ale plastronului in unghi drept, avand forma de S, cu marginile indreptate spre capul testoasei. La testoasa lui Hermann aceasta sutura traverseaza sutura de pe mijloc in unghi aschutit si este aproape dreapta;

i. Lungimea scutului anal masurata la mijloc (lungime mediala) este mai mica decat lungimea mediala a scutului femoral la testoasa dobrogeana si mai mare la testoasa lui Hermann.

 

- tuberculi pe membrele din spate

 

 j. Tubeculi cornosi pe membrele posterioare. Testoasa dogrobeana are tuberculi cornosi proeminenti pe membrele posterioare (vezi detalii - click aici), tuberculi care lipsesc la testoasa lui Hermann.