Testoasele sunt specii care traiesc si se reproduc in conditii speciale, intalnite numai in sud-vestul tarii. Ele au devenit o raritate datorita coroborarii factorilor naturali restrictivi cu cei antropici. Efectul "civilizatiei" asupra testoaselor este devastator, acestea fiind eliminate acolo unde activitatile umane devin dominante. Desi exista o legatura stransa intre factorii naturali restrictivi si cei antropici, cei din urma amplificandu-i pe cei dintai, in decursul a 5 ani de cercetari in Parcul Natural Portile de Fier, Universitatea Bucuresti prin Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact a determinat urmatoarele amenintari la pentru testoase:

 

Factori naturali restrictivi

 

- necesitatea existentei unor pajisti complexe sau tufarisuri submediteraneene: testoasele traiesc pe pajisti sau fanete complexe, de mica intindere, cu pante mari si inconjurate de paduri de limita xerofile. In pajisti trebuie sa existe tufisuri de paducel, cer, garnita, frasin, scumpie, liliac, carpinita etc. Acestea asigura o mozaicare si deci o complexitate mare a vegetatiei ierbacee, pante necesare contruirii cuibului, zone de retragere la umbrire in zilele caniculare, zone de camuflare etc;

 

        

 

habitate caracteristice testoasei lui Hermann

   

- bolile ce afecteaza populatiile naturale. Testoasele sunt specii vulnerabile la boli, in special la cele care afecteaza carapacea. Attfel se pot intalni multe exemplare grav bolnave, care fara tratament vor muri in scurt timp;

 

            

 

micoze si ulceratii ale carapacei

 

- maturitatea sexuala tarzie: testoasele devin mature sexual cel mai devreme dupa aproximativ 12 ani (numai daca ajung la marimea potrivita). Pentru ca cele mai multe testoase nu ajung la aceasta varsta, marimea reala a populatiei (testoasele apte pentru reproducere) este foarte mica;

 

- dependenta fata de temperatura mediului ambiant: testoasele sunt animale poikioterme, cu sange rece, care nu pot sa-si autoregleze temperatura precum omul. Astfel, ele pot supravietui doar in arealele cu temperaturi medii anuale peste 10^oC, in care iernile sunt relativ blande, fara ingheturi severe. Aceasta caracteristica reduce mult arealul in care pot fi supravietui in Romania;

 

- determinarea sexului functie de temperatura mediului: o alta deosebire fata de om, este faptul ca testoasele nu prezinta o determinare genetica a sexului, ci acesta este dat de temperatura de incubare a oualor. Astfel, ouale de testoase pot incuba la temeeraturi medii intre 26^oC si 31^oC. La temperaturi mici ies din ou numai masculi, iar la temperaturi mari numai femele. In natura, variatiile de temperatura intre zi si noapte determina un sex ratio (raportul dintre masculi si femele) de circa 1 la 3;

 

- lasarea oualor si juvenililor fara aparare: dupa depunerea oualor si camuflarea perfecta a cuibului, testoasa lasa ouale si apoi juvenilii fara aparare. Majoritatea cuiburilor sunt pradate de animale (vulpi, arici, bursuci, jderi, serpi, cotofene, rozatoare, caini), iar juvenilii care ies din ou sunt extrem de vulnerabili;

 

 

Factori antropici restrictivi

 

- dezvoltarea si mecanizarea activitatilor agricole: pana nu demult, sud-vestul tarii, era o zona izolata datorita statutului de zona de granita. Interesul pentru dezvoltarea agricola a arealului, precum si inaccesibilitatea terenului a protejat zona de aparitia agriculturii intensive. Practicile agricole de pana acum (cositul manual, culturi pe suprafete mici, infiintarea de fanate pe suprafete mici, lasarea fanatelelor necosite un numar de ani pentru regenerare) pierd teren in fata mecanizarii agriculturii si maririi suprafetelor arabile.

 

- folosirea biocidelor (erbicide, fungicide, raticide) si a fertilizatorilor: folosirea substantelor chimice biocide sau fertilizatoare au un efect dezastruos asupra testoaselor. Un recent studiu efectuat de cercetatori ai Centrului de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact a aratat o concentratie mare de substante toxice in ouale de testoase, cu efecte rata de eclozare. Testoasele mature care mananca vegetatie cu asemenea substante mor otravite, concentratiile de substante toxice fiind in majoritatea cazurilor peste doza letala.

 

 

- agresarea testoaselor de catre populatia locala: desi sunt iubite de localnici, acestia considerand-le folositoare si aducatoare de noroc, exista cazuri in care acestea sunt atacate. Astfel, din ura sau din nestiinta (sunt persoane ce le considera periculoase) aceste sunt ucise sau mutilate;

 

         

   

 

 

- colectarea testoaselor in vederea cresterii sau vinderii ca animale de companie: cresterea animalelor de companie a luat amploare in ultimii ani. Desi testoasele nu se preteaza la cresterea in apartamente (lasa mirosuri insuportabile, sunt purtatoare de paraziti etc) comerciantii profita de aspectul charismatic, mai ales cand sunt tinere si le comercializeaza ilegal. Din pacate, curand aproape toti proprietarii le vor abandona in locuri in care nu pot supravietui;

 

- dezvoltarea infrastructurii: dezvoltarea retelei de drumuri si cresterea traficului duce la cresterea mortalitatii in randul testoasele. Animale lente, acestea sunt suprinse des pe carosabil, fiind spulberate de rotile masinilor;

 

         

 

- dezvoltarea activitatilor economice: activitatile economice (industriale sau turistice) determina crestere sanselor de intalnire dintr om si testoasa. Practica a demonstrat ca in arealele cu activitati economice dezvoltate testoasele au disparut;

 

- incendierea pajistilor sau fanetelor: datorita caracteristicilor climatice submediteraneene, se pot declansa repede incendii de pajisti, mai ales in aproape toate lunile, cu exceptia celor de iarna. Incendiile se pot declansa din cauze naturale (autoaprindere) dar mai ales datorita neglijentei oamenililor (incendierea pajistilor pentru curatare, aprinderea focului de catre turisti, fumatul in pajisti sau paduri etc.). Incendiile sunt devastatoare pentru fauna si flora, distrugand practic toate speciile protejate.

 

 

- cresterea suprafetei intravilanului: nevoia de dezvoltare a zonei, dar si dezvoltarea haotica duce la cresterea nejustificata a intravilanului si pune sub presiune habitatul testoasei. Desi exista o permanenta lupta pentru diminuarea acestei presiuni, totusi, unele institutii ale statului, corupte, determina o crestere fara precedent a suprafetei construite. Concret, Administratia Nationala APELE ROMÂNE, Directia Apelor Banat a acordat autorizatii de constructie chiar si in albia lacului de acumulare Portile de Fier, practic malul apei pe de la Bazias la Drobeta Turnu Severin fiind inchis pe multe portiuni de case de vacanta si pensiuni. Aceste autorizatii s-au acordat prin incalcarea flagantra a legii, Directia Apelor Banat distrugand practic peisajul unic din Parcul Natural Portile de Fier.

 

 

- lipsa de arii protejate functionale: desi mare parte din habitate sunt in arii protejate, cel mai adesea acestea nu sunt administrate eficient, indeosebi din cauza fondurilor. Astfel, in Parcul Natural Portile de Fier, un agent de teren sub supraveghere circa 8000 de ha, fiind totodata lipsiti de mijloace auto. Acest lucru scade mult din eficienta ariilor protejate.