RELIEFUL CARSTIC

Cele mai spectaculoase sectoare ale Defileului Dunarii sunt cele unde fluviul traverseaza depozite groase de calcare. Rezistenta acestor roci la actiunea mecanica si in acelasi timp vulnerabilitatea la actiunea chimica a apei, au dus la individualizarea unor sectoare spectaculoase ale vaii Dunarii.

In drumul sau prin defileu, Dunarea strabate patru zone calcaroase:

• De la Coronini pana la 2 km amonte de confluenta raului Liborajdea cu Dunarea (in arealul Muntilor Locvei; face parte din zona sedimentara Resita - Moldova Noua);
• Aval de localitatea Cozla (in Muntii Almajului, sinclinalul Sirinia din zona sedimentara Svinita - Svinecea Mare);
• Zona localitatii Svinita (Muntii Almajului);
• Zona Cazanelor Dunarii (Muntii Almajului).

Relieful carstic este reprezentat de forme carstice de suprafata (exocarst) si de adancime (endocarst).

In Muntii Locvei, calcarele dau un versant abrupt si inalt de peste 100 m, ce continua pe o distanta de cativa kilometri in aval de localitatea Coronini. In arealul localitatilor Garnic si Padina Matei exista un intins platou carstic. Formele exocarstice sunt reprezentate de lapiezuri, doline si vai de doline, chei scurte si salbatice (Livadica, Alibeg); exista si forme endocarstice, cum ar fi Pestera cu Musca (254 m) si Pestera cu Apa din Valea Polevii (951 m).

Calcarele din zona Sirinia sunt slab carstificate, formele carstice fiind reprezentate de lapiezuri pe suprafete restranse si doline de dimensiuni reduse. In peisaj se remarca Cheile Siriniei, cu pereti abrupti, brazdati de diaclaze si de fisuri.

In zona Svinita, calcarele jurasice si cretacice au determinat aparitia unui perete masiv, morfologia carstica fiind totusi slab dezvoltata.

In Cazanele Dunarii formele carstice au o dezvoltare deosebita. Lapiezurile formeaza un microrelief caracteristic dezvoltat in partea de SV a Cazanelor Mari si in Cazanele Mici. Dolinele sunt formele ce dau nota caracteristica a carstului din Cazanele Mari (local, ele se numesc vulcane). In masivul calcaros Ciucaru Mare au fost identificate si sapte pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea mai importanta este Pestera Ponicova.

Relieful vulcanic este reprezentat de neck-ul vulcanic Trescovat, principala sursa a rocilor magmatice  permiene din zona Muntilor Almajului. Neck-ul vulcanic reprezinta de fapt lava consolidata pe cosul unui fost vulcan, evidentiindu-se in morfologia zonei printr-un abrupt de 400 m.

Relieful structural se impune prin abrupturi de pană la cateva zeci de metri. Sunt foarte evidente in imprejurimile localitatii Svinita, formand spectaculosul "amfiteatru natural" situat deasupra satului, precum si Cioaca Borii (in zona Trikule), una din putinele statiuni cu Pinus nigra var. banatica (pinul negru de Banat) din Defileul Dunarii.